Programul educaţional de promovare
a
educaţiei pentru schimbare la preşcolari:
,, CURCUBEUL
SCHIMBĂRII”
I.ARGUMENT
“
Educaţia este cea mai puternică armă pe care o putem folosi să schimbăm lumea”
( Nelson Mandela)
Educaţia de astăzi înseamnă schimbare datorită
transformării contextului socio-economic actual, ceea ce a condus spre
dezvoltarea unor probleme globale care necesită formarea de deprinderi şi competenţe în găsirea
soluţiilor la aceste probleme ( încălzirea globală,evoluţia tehnologiei,
importanţa mass-mediei în societate, emigraţie şi imigraţie ,terorism, boli
incurabile). În rezolvarea acestor probleme educaţia şi şcoala au rolul de a se
schimba fundamental.
Pentru a genera
o transformare individuală în acest context este necesară formarea unei game
variate de deprinderi şi competente corespunzătoare sec.XXI începând cu copiii preşcolari printr-o gamă variată de
activităţi prin intermediul educaţiei formale şi nonformale.
Flexibilitatea
şi adaptabilitatea individului într-o societate postmodernistă va fi realizată
prin formarea de deprinderi sociale şi personale , prin creativitate, inovaţie,
relaţionare ,gândire critică, toate aceste demersuri işi vor avea originile în
activităţile grădiniţei.
II.CONSIDERENTE TEORETICE.
În ultimele decenii educaţia a
dobândit noi conţinuturi, acoperind o arie lărgită şi noi finalităţi, bazate pe
valori democratice şi aspiraţii moderne ale indivizilor, corelate cu inovaţia
şi reforma din învăţământ. Astfel, rolul şcolii a devenit mult mai complex,
îndepărtându-se de esenţa lui primară, formală, de transmitere de cunoştinţe şi
orientându-se activ spre formarea de atitudini şi comportamente, spre
dezvoltarea de competenţe. Printre altele, acest rol complex vizează:
• realizarea educaţiei pentru adaptare la schimbare (fiecare copil
este ajutat să‑şi dezvolte propriul potenţial, să fie creativ, motivat să
înveţe pe tot parcursul vieţii.
• promovarea valorilor unei societăţi deschise (cu accent pe
valorizarea diversităţii, dezvoltarea deprinderilor de cooperare, participarea
la luarea deciziilor, toleranţă, gândire critică);
• egalizarea şanselor (copiii care se află, din diferite motive, în
situaţii de risc sunt ajutaţi să reuşească din punct de vedere al educaţiei şi
integrării sociale.
• practicarea tipurilor de învăţare fundamentale pentru secolul al XX-lea
(„a învăţa să ştii” – a dobândi
cunoştinţe generale, instrumente de înţelegere, a învăţa cum să înveţi; „a învăţa să faci” – a dobândi competenţe
pentru a te descurca în diferite situaţii şi a-ţi folosi creativitatea; „a învăţa să trăieşti împreună cu ceilalţi”
Ritmul
rapid al schimbăriilor a determinat apariţia unor noi direcţii de acţiune denumite
generic „ educaţia pentru schimbare”.
Conţinuturiile specifice sunt integrate în grădiniţă în termenii unor obiective
pedagogice care vizează domenii de interes contemporan. Pentru a exercita noul
rol, grădiniţa trebuie să iasă din aşa-numita „cultură a rutinei”, care vedea şcoala „ca o fabrică”, „rigidă”, caracterizată prin formalism, control
excesiv, supunere, uniformizare, individualism, izolare etc., pentru a se
dezvolta către o „cultură a schimbării” ce determină constituirea „grădiniţei prietenoase”, care permite aşteptări pentru
fiecare, asigură căldură şi grijă, sprijin reciproc, cooperare, încredere, respect pentru
diferenţe, colegialitate, asumarea riscurilor, învăţare continuă, etc.
Dintre
direcţiile prioritare ale educaţiei pentru schimbare în societatea contemporană
pot fi menţionate:
·
Educaţia relativă la mediu sau
educaţia ecologică
Educaţia
ecologică începe,
sau ar trebui să înceapă, din fragedă copilărie. Ea contribuie la formarea unei
conştiinţe ecologice şi a unei gândiri ecologice despre natură, din care rezultă
o comportare atentă şi corectă faţă de ea. In cadrul lecţiilor, în funcţie de
caz, este necesar a se aborda probleme de ecologie care să contribuie gradat la
formarea conştiinţei ecologice.
·
Educaţia pentru schimbare şi dezvoltare
Educatia
pentru schimbare si dezvoltare vizează formarea şi cultivarea capacităţilor de
adaptare rapidă şi responsabilă a personalităţii umane la condiţiile societăţii
actuale. Rolul
acestei educaţii este să-l inveţe pe copil să se situeze
şi să se menţină in centrul dezvoltării ca agent, scop şi beneficiar al
acesteia.
·
Educaţia
pentru tehnologie şi progres
Astăzi, mai
mult ca întotdeauna, într-o societate caracterizată printr-o dinamică accelerată
a schimbă-
rilor structurale, dar şi a profunzimii acestor
schimbări, a plasării omului în contextul acestor „izbucniri tehnologice”,
ridică în permanenţă noi sarcini educaţiei, cărora aceasta trebuie să le facă faţă.
Actualmente, toate aceste schimbări în
această societate postindustrializată , informatizată cu implicaţiile fireşti
în activitatea cotidiană , ne determină să acordăm o atenţie corespunzătoare Educaţiei tehnologice sau Educaţia pentru noua tehnologie şi progres.
· Educaţia pentru mass-media
Acest tip de educaţie îşi propune nu numai formarea unei atitudini
adecvate şi selective faţă de informaţia care il asaltează pe om în societatea
contemporană, ci şi de cultivarea receptivităţii faţă de valorile culturale şi
de sensurile spirituale ale vieţii. Trebuie să discutăm cu copiii despre
programele TV pe care le urmăresc, dar şi parintii trebuie să aibă în vedere
selectarea programelor pe care copiii le vizionează, să le impună restricţii.
Este foarte importantă discutarea
rolului computerului în viaţa copilului dar şi rolul Internetului. Orele efectuate în faţa computerului, în
mare parte, pot duce la surmenaj, dar, pe de alta parte oferă copiilor o
informare sigură, rapidă şi eficientă din multe domenii de activitate.
·
Educaţia în materie de
populaţie sau demografică
În situaţia de criză financiară şi de
implementare a sistemului de democraţie şi al societăţii de consum ne
confruntăm astăzi cu foarte multe cazuri de copii lăsaţi în grija rudelor, iar
părinţii se află la muncă în străinătate. Situaţia acestor copii, precum şi a celor întorşi din străinătate
încercând adaptarea la sistemul nostru de învăţământ , constituie cîteva
exemple ce sunt abordate în cadrul educaţiei demografice chiar şi la
grădiniţă.
·
Educaţia
pentru pace şi cooperare
Vizează formarea şi cultivarea
aptitudinilor şi a atitudinilor civice de abordare a problemelor sociale prin
dialog şi participare efectivă la
rezolvarea contradicţiilor obiective şi subiective care apar în condiţii de
grup sau în comunităţi sociale (profesionale, economice, politice, culturale,
religioase).
·
Educaţia
pentru democraţie
Nucleul educaţiei pentru o cetăţenie democratică îl
reprezintă formarea copiilor, tinerilor şi adulţilor pentru a deveni cetăţeni
activi şi responsabili. De la varsta de 4-5 ani, copiii pot învaţa
care le sunt drepturile, dar şi responsabilităţile în societate. Ei trebuie
deprinşi de mici să fie toleranţi, să accepte opinia altuia, ajutându-i să
înţeleagă în cadrul dezbaterilor şi a schimbului de idei, că nu se critică
persoana, care se expune, ci ideea, acesta fiind primul pas către o practică a
democraţiei.
·
Educaţia
sanitară modernă
Paralel cu preocuparea pentru formarea deprinderilor şi obisnuinţelor
igienice, civilizate, educaţia sanitară vizează formarea şi cultivarea capacităţilor de proiectare şi de organizare
raţională a vieţii in condiţiile rezolvării unor probleme legate de : educaţia pentru petrecerea
timpului liber, educaţia casnică modernă, educaţia nutriţională, educaţia
sexuală şi nu în ultimul rând, a sănătăţii mintale a copiilor.
III. DESCRIEREA
PROGRAMULUI:
III.1.GRUPUL ŢINTĂ:
·
24 de grădiniţe din judeţ.
·
126 de grupe de preşcolari.
·
3020 de preşcolari cu vârste cuprinse între 3-6
ani.
·
Părinţii
preşcolarilor.
·
Cadrele didactice din unităţile de învăţământ
implicate.
III.2. DURATA:
15 OCTOMBRIE 2013 -
15 OCTOMBRIE 2015
III.3. RESURSE UMANE:
·
Cadrele didactice şi părinţii copiilor;
·
Copiii preşcolari cu vârste cuprinse între 3-6 ani;
·
Inspector
şcolar de specialitate;
·
Reprezentanţi ai autorităţilor locale sau alţi parteneri locali care pot
sprijini derularea proiectului.
III.4. COORDONARE:
La nivel naţional coordonarea
şi monitorizarea vor fi asigurate de către inspectorul general pentru
învăţământ preşcolar din cadrul MEN şi doi membrii ai Comisiei Naţionale de Specialitate.
La nivel judeţului
Bistriţa-Năsăud coordonarea va fi asigurată de către o comisie de implementare,
formată din:
v Prof. Crina Clapou - Inspector
Şcolar Învăţământ Preşcolar
v Prof. Liana Pop - director Grădiniţa P.P.Nr.13 Bistriţa-coordonatoarea
programului
v Prof. Gabriela Pintican - Grădiniţa
,,Trenuleţul veseliei”
Bistriţa, metodist al I.S.J. B-N.
v Prof. Vasilica Găzdac- Grădiniţa P.N Salva, metodist al I.S.J. B-N.
III.5. SCOP:
Promovarea principiilor educaţiei pentru
schimbare precum şi formarea
şi creşterea responsabilităţii copiilor preşcolari şi a educatoarelor faţă de
problemele lumii contemporane.
III.6. OBIECTIVE SPECIFICE :
Ø
Privind copiii preşcolari:
•
Stimularea preşcolarilor pentru a
desfăşura activităţi educative creative impuse
de problemele actuale ale lumii contemporane.
•
Însuşirea unor norme de comportament inclusiv
voluntariatul care încurajează o relaţionare socială pozitivă, care promovează
strategii pozitive de depăşire a conflictelor şi care dezvoltă respectul de
sine;
•
Încurajarea preşcolarilor pentru a
exprima opinii şi stări sufleteşti proprii.
Ø Privind cadrele didactice :
•
Proiectarea şi desfăşurarea unor
activităţi sau servicii de stimulare a interesului pentru nou, prin ceea ce
numim educaţia pentru schimbare;
•
Planificarea şi implementarea unui
curriculum adaptat şi adecvat cerinţelor programului şi a unor practici de
instruire bazate pe cunoaşterea individuală a copiilor şi pe cunoaşterea
nevoilor respectiv a valorilor comunităţilor.
Ø Privind părinţii şi alţi factori educaţionali din comunitate:
•
Conştientizarea părinţilor şi a altor factori educaţionali din cadrul
comunităţii cu privire la rolul lor în formarea şi dezvoltarea tinerei
generaţii.
•
Atragerea şi implicarea autorităţilor locale, a ONG-urilor şi a
factorilor din comunitate în rezolvarea problemelor administrativ- financiare
sau de altă natură, apărute pe parcursul aplicării acestui proiect.
IV.SUGESTII DE ACTIVITĂŢI PROPUSE:
„ÎMPREUNĂ PUTEM SCHIMBA LUMEA „
a)
Sărbătorirea
unor evenimente importante la nivel naţional sau internaţional:
24 ianuarie-Ziua Unirii.
2 februarie-
Ziua Mondială a Gândirii.
21 februarie – Ziua Internaţională a Limbii
Materne
20 martie- Ziua Internaţională a Teatrului pentru
Copii.
2 aprilie – Ziua Internaţională a Cărţii pentru
Copii.
22 aprilie – Ziua Pământului.
15 mai- Ziua Internaţională a Familiei
11 iulie – Ziua Mondială a Populaţiei
9 august – Ziua Internaţională a Stângacilor.
21 septembrie – Ziua Internaţională a Păcii.
25 septembrie- Ziua Mondială a Curăţeniei.
6 octombrie- Ziua Naţională a Sportului pentru
Toţi.
17 octombrie – Ziua Internaţională pentru
Eradicarea Săraciei.
16 noiembrie – Ziua Internaţională pentru
Toleranţă.
1 decembrie- Ziua Naţională a României.
10 decembrie – Ziua Mondială a Drepturilor Omului.
2013- Anul Internaţional al Cetăţenilor.
2014- Anul Intenaţional al Familiei.
b)
Activităţile propuse se pot organiza su forma de activităţi de protejare a mediului,
activităţi turistice, drumeţii, excursii, vizite, ateliere de lucru, activităţi
practice, excursii, activităţi distractive ,acţiuni de voluntariat, expoziţii,
discuţii cu specialişti. Se pot iniţia parteneriate de colaborare cu Agenţia de Mediu Bistriţa, Garda de Mediu
Bistriţa, Ocoale Silvice, Romsilva, RoREC, Codrisor Salubrizare
Bistriţa,Aquabis, ONG-uri locale,edituri, tipografii, librării, As Tv Bistriţa,
Direct Tv Bistriţa, Mesagerul BN, Răsunetul, Bistriţeanul, Timp Online,Assoclic,Asociatia
Asscendent, Asociaţia Impact, Inocenţii, Tasuleasa Social, Asociaţia Micul
Prinţ, consiliile locale, spitale,
medici de familie, asociaţii de părinţi, Direcţia de Sănătate Publică Bistriţa
etc
c) Derularea în calitate de coordonatori sau parteneri a unor campanii
de sensibilizare a opiniei publice faţă de anumite probleme de mediu, probleme
sociale, probleme ale comunităţii locale, campanii de igienizare, campanii de reciclare etc. Acestea vor
beneficia de o diseminare adecvată în presa locală scrisă şi audio-video.
d)Conceperea de materiale publicitare, afişe, flyere ( fluturaşi), pliante,
bannere, calendare, reviste, articole, filme, fotografii ,atât în format
tipărit cât şi digital privind activităţile derulate , sustenabilitatea
produselor şi a rezultatelor programului în cadrul instituţiei şi a comunităţii
locale.
.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu